Robert Pattison: Pin-up boy

Robert Pattison: Pin-up boy

Cine mă cunoaște bine, dar bine de tot, știe că una din marile mele plăceri vinovate (vorba lui Mihai Petre) sunt filmele. Și nu, nu orice fel de filme. Nu mă uit la filme cu Stivăn Segal and Co., sau Avatare și alte prostii din categoria asta. Uhm, ok, recunosc, la Avatar m-am uitat (timp de o săptămână; câte 5 minute pe zi că mai mult nu am rezistat), dar asta doar ca să nu fiu eu ultima fraieră ce nu l-a văzut; vroiam măcar să știu de ce nu îmi place. Și am aflat.
Cred că am văzut sute, mii… de filme la viața mea. Unele mai bune, altele mai puțin bune, altele de-a dreptul uimitoare, în concluzie, în timp am cam început să știu cum stă treaba cu filmele bune și alea făcute dintr-un buget ce ar putea hrăni întreaga Africă.
…Nu pot spune că musai sunt omul după care ar trebui să vă luați, când vine vorba de gusturile cinefile, dar, cu siguranță vă puteți face o părere. Ei, când vine vorba de actori și de felul cum își interpretează ei rolurile, aș putea discuta zile întregi.
Ok, pot pricepe că e frumușel, pot pricepe că are păr pe piept, accent britanic (which I like myself), piele străvezie, numai bună pentru un vampir, dar… unde sunt calitățile lui actoricești? S-ar putea să-mi sap singură groapa, dar nu pricep de ce atâta isterie pe lângă actorașul ăla britanic de-l joacă pe vampirul fatal Edward Cullen, în TwilightEclipseNew Moon, ș.a.m.d.
Da, corect, rolul de vampir cu probleme psihice îl joacă ireproșabil, dar pune-l în alt rol, ca de exemplu, pune-l într-o comedie! Sunt curioasă de rezultat! Sau, mai bine zis: pune-l într-un film adevărat: o dramă…
Fanii Robert Pattison posibil să-mi dea peste nas cu rolul lui din Remember Me. Guess what, am văzut și filmul ăla. Și guess what again, mi se pare că joacă identic ca în Twilight and shit (doar că nu e vampir nemuritor-treabă dovedită chiar de sfârșitul filmului în care moare ca prostul în turnurile gemene).
Nene, omul ăsta joacă identic. Felul lui de a juca  afectat de lumea rea ce nu-l înțelege, e expirat! Reveniți-vă! Ăsta știe să joace un singur rol: ăla de afectat! Pot să pricep că e frumușel, că vă face stomăcele să vibreze, dar omul nu e decât un pin-up! O imagine! Un poster…
Un actor adevărat va fi în stare să joace în absolut orice rol. Hai să o luăm drept exemplu pe Meryl Streep. Dă-i femeii ăsteia un rol de comedie și-l va juca admirabil (Death Becomes Her – 1992; cu Goldie Hawn). Dă-i o dramă și te dă pe spate (Sophie AlegeThe HoursEveningDancing at LughnasaThe Bridges of Madison CountyThe House of the SpiritsKramer vs. Kramer, ș.a.m.d.).
Sau, haideți să luăm un alt actor: Jack Nicholson. Cine nu a auzit de el? Dar cine nu-l iubește pe el? Sigur te-a speriat până în măduva oaselor în The Shinning (după Stephen King), te-a făcut să aplauzi la scenă deschisă în Zbor Deasupra Unui Cuib de Cuci și sunt absolut convinsă că te-a făcut să râzi în nenumăratele comedii în care a apărut în anii 1990 și 2000. Ca să nu mai menționăm de super-capodopera: The Bucket List, unde combină comedia cu drama într-un mod uluitor.
Și, dacă tot nu v-am convins, să luăm o actriță mai puțin cunoscută:Patricia Clarkson. Cu toate că notorietatea ei nu o atinge pe cea a lui Robert Pattison, mie îmi pare net superioară. Hai să încercăm niște filme: Lars and the Real Girl, Shutter Island, Vicky Christina Barcelona, Dogville, The Safety of Objects, Welcome to Collinwood, The Pledge, The Green Mile, High Art. Recomand a se viziona toate aceste filme, pentru că veți descoperi roluri extrem de diferite pe care Clarkson reușește să le interpreteze admirabil: mama devotată, savant repudiat de societate, lesbiană, etc.
Ca nu care-cumva să mi se reproșeze că am ales doar actori cu o anumită vârstă și experiență, am să mai dau un singur exemplu: Ellen Page. Da, puștoaica ce a jucat în Juno. Născută nu în 1950, nu în 1960 sau 1970, ci în 1987. Cred că nu are rost să vă reamintesc cât de bine joacă pentru un om atât de tânăr. Dacă Juno nu v-a convins, să mai aduc în discuție câteva filme: Hard Candy, Inception.
Acum, puteți să mă condamnați că nu-mi place Robert Pattison. La naiba, puteți chiar să mă și înjurați (în gând, firește), dar eu când zic actorie, zic artă! Nu o mutră afectată asortată cu o freză ciufulită și un aer de: ”nu-mi pasă de nimic”. Nu e destul! Un aer de genul ăsta îl avea, pe vremuri și Johnny Depp, dar, scuzați-mă, omul ăsta pe lângă faptul că e frumos, e carismatic și are aerul ăla goth, mai știe să și joace. Nu cred că are rost să iau la enumerat rolurile interpretate pentru că le știe deja toată lumea.